Adela Mihai, Adrian Loghin, Alexandra Oiște, Alin Potop, Andrei Ianuș, George Olar, Ioana Beatrice Tănasă, Mara Pogănceanu, Maria Panainte, Mihai Vasilescu, Nadina Cîmpianu, Nicolae Dumitru, Theodora Sandu au absolvit în promoții diferite Facultățile de Actorie, aparent rivale, de la București și Iași. Cu toții sunt ceea ce se cheamă actori de teatru dramatic și nu are nici unul mai mult de 33 de ani.
Unii dintre ei, așa cum sunt și se vede de la o poștă că sunt astfel Alin Potop și Nicolae Dumitru, au avut și până în vara anului 2019, atunci când s-au prezentat la preselecția în vederea participării la Gala Hop, preocupări legate de dansul contemporan. Alții au evoluat în studenție în spectacolele colegilor de la Secțiile de coregrafie. O a treia categorie au urmat doar cursurile mai degrabă de mișcare și de dans clasic (multe, puține?) prevăzute de ceea ce se cheamă programa analitică pe care trebuie să o parcurgă oricare student la Teatru.
Odată trecut primul hop, cel al preselecției, au acceptat invitația și provocarea ce le-a fost lansată de directorul Galei, dansatorul, coregraful, pedagogul și teoreticianul Gigi Căciuleanu. Aceea de a-și sacrifica vreo două sau trei săptămâni din vacanță spre a pregăti împreună un spectacol de ceea ce el numește teatru coregrafic. De a se metamorfoza în dansactori, de a vedea și de a simți astfel pe piele proprie ce înseamnă asta. De a înfăptui alături de asistenta de coregrafie Lelia Marcu-Vladu, în coregrafia și regia lui Gigi Căciuleanu și pe ceea ce mie mi se pare atât de diversa în sonuri și prin aceasta cu atât mai ofertanta muzică scrisă de Paul Ilea/Sensor un spectacol intitulat On the Roof.
Mai concret. Dansactorii din sus-menționatul spectacol se ambiționează să ne vorbească pe parcursul a nu mai mult de 40-45 de minute despre orice se poate vorbi pe lumea asta. Despre om și despre viață. Despre viață și despre moarte. Despre optimism și energie. Despre durerile proprii și despre durerile Pământului. Despre elan și prăbușire. Și despre multe altele. Lăsându-ne, chiar stimulându-ne să ne gândim noi înșine la cât mai multe. Au intenționat să facă toate astea fără să ne plictisească și, mai ales, făcând drastică economie de vorbe. Pe care, fără a le pune cu totul la o parte, și-au propus să le înlocuiască și evoce, pe cât se poate, prin ceea ce se cheamă pași, gesturi, salturi, vectori, volume.
Dar cui îi stă în putință să facă asta? Desigur, teatrului, așa cum spunea mai demult Shakespeare, și dansului, așa cum a făcut și descoperit încă din vremuri imemoriale, de la începutul existenței sale, omenirea. Adică clovnului, bufonului, mimului, cel metamorfozat astăzi în dansactor.
Am văzut On the Roof în ultima seară a celei de-a XXII-a ediții a Galei Hop. Înainte de festivitatea de decernare a premiilor. Aceasta însemnând că îi văzusem înainte în evoluții individuale sau de grup pe toți cei care se aflau acum pe scenă, în distribuția spectacolului. Unii se prezentaseră în serile anterioare bine, alții mai puțin. De data aceasta ei au evoluat ca un tot. Ca ceva organic. Totul, întregul, ansamblul, echipa mi s-a părut a fi chiar generatorul și catalizatorul numerelor solistice. Cui se datorează aceasta? Desigur, întregii trupe. Stimulată de pasiunea, generozitatea și entuziasmul animatorului Gigi Căciuleanu.
Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București prin Centrul de cercetare și poducție teatrală „Ion Sava” în colaborare cu UNITER, Fundația ART PRODUCTION/GIGI CĂCIULEANU, Ad HOP cu spirjinul JTI – ON THE ROOF de Gigi Căciuleanu
Regia: Gigi Căciuleanu
Asistent coregrafie: Lelia Marcu –Vladu
Muzica: Paul Ilea/Sensor
Cu: Adela Mihai, Adrian Loghin, Alexandra Oiște, Alin Potop, Andrei Ianuș, George Olar, Ioana Beatrice Tănasă, Mara Pogînceanu, Maria Panainte, Mihai Vasilescu, Nadina Cîmpianu, Nicolae Dumitru, Theodora Sandu
Foto: Andrei Gîndac
Data reprezentației: 5 septembrie 2019