True West, una dintre cele mai apreciate și intens jucate scrieri ale dramaturgului și actorului american Sam Shepard, piesă cu evidentă și rafinată tentă cinematografică, a avut premiera absolută în iulie 1980, la Magic Theatre din San Francisco.
Exegeții, mulți dintre ei serioși, deschiși unor analize dintre cele mai aplicate, unele cu declarată tentă universitară, au sesizat îndată datoriile contractate de scrierea cu pricina față de metoda și teoriile lui Antonin Artaud, altminteri la mare căutare și constant apreciate de mai toți practicienii scenei a căror formare a fost intim legată de ceea ce înseamnă fenomenul Living Theatre.
Astfel, un critic pe nume Tucker Orbison observa că True West dramatizează confruntarea dintre ceea ce el numea eul conștient, așa cum este el reprezentat de personajul numit Lee, și forțele psihice ascunse, concentrate în surprinzătorul personaj care este Austin. Lee și Austin sunt frați. Doi oameni situați la poluri opuse. Lee este un primitiv, un asocial, un violent, un apologet a tot ceea ce înseamnă libertate necondiționată, indiferent dacă aceasta se situează în vecinătatea dezordinii sociale, în vreme ce Austin se înfățișează, îndeosebi în prima parte a piesei, drept omul supus tuturor regulilor și convențiilor sociale, dornic să facă ceea ce se cheamă carieră în cetatea filmului de la Hollywood. Cei doi se reîntâlnesc pe neașteptate în casa mamei plecate pentru o vreme în Alaska. În respectivul spațiu închis se confruntă, se ciondănesc, se supun unul pe altul unor acțiuni dintre cele mai violente, transformându-se sub ochii noștri. Timidul Austin își relevă natura latent violentă, în vreme ce Lee pare a fi tentat, cel puțin pentru moment, să își impună numele în lumea gloriei consfințite de pelicula de celuloid.
O altă exegetă, pe nume Lynda Hart, sublinia că, asemenea lui Artaud, Shepard se simte atras de culturile primitive și de trecutul eroic în ale cărui spații viața rituală și instinctuală (așa cum e ea reprezentată în True West de Lee) dobândește un ascendent asupra structurilor cognitive ale civilizației. În fine, o cercetătoare româncă, am numit-o pe Odette Caufmann-Blumenfeld, autoarea unei cărți apărute la mijlocul anilor ’90 la editura Universității ieșene, carte în care erau analizate raporturile dintre teatrul american și cel european, scria că influențele artaudiene au metamorfozat temele din piesele lui Shepard în uluitoare manifestări teatrale în care lumea, mișcarea, culoarea, complexul vizual provoacă includerea spectatorilor într-o experiență ritual-teatrală absolut surprinzătoare.
Dacă informația mea este corectă, True West a ajuns în spațiul teatral românesc relativ târziu. La exact 30 de ani de la momentul premierei absolute. Grație unui spectacol pe care îl socotesc și astăzi bun, datorat Teatrului Nottara, regizorului Alexandru Mâzgăreanu, aflat pe atunci la început de carieră, și actorilor Ion Grosu, Șerban Gomoi, Ruxandra Sireteanu și George Alexandru.
Vreme de aproape nouă ani nu știu să se fi înregistrat recidive, în orice caz nu din categoria celor cu adevărat notabile. Ea vine grație unui spectacol bine, minuțios lucrat, caracterizat printr-un gradat dozaj al tensiunii dramatice, printr-un remarcabil echilibru între momentele de maximă tensiune și cele de respiro, printr-o riguroasă pregătire a răsturnărilor de situație, dar mai ales prin capacitatea de a individualiza și aprofunda natura personajelor. Spectacol semnat regizoral de Vlad Cristache. Întâmplător sau nu coleg de generație, dacă nu cumva chiar de clasă cu Alexandru Mâzgăreanu. Vlad Cristache a realizat împreună cu Silviu Debu, unul dintre componenții distribuției, o nouă și bine articulată traducere a textului, adaptată perfect intențiilor montării. Regizorul a avut la dispoziție ceea ce, fără niciun fel de exagerare, aș numi distribuția ideală.
Nu e tocmai puțin lucru ca în același spectacol să îi poți distribui, în rolurile principale, cele ale fraților Lee și Austin, pe doi tineri actori, lideri de generație, e vorba despre Emilian Oprea și Silviu Debu, iar în rolurile secundare interpreți de talia lui Valentin Terente și a Mihaelei Trofimov. Aparent, rolurile Lee, respectiv Austin nu le-au ridicat nici cea mai mică problemă lui Emilian Oprea și lui Silviu Debu. Mai-mai că ai putea să spui că ele le-ar veni mănușă. În realitate, ar fi o imensă greșeală să crezi că Emilian Oprea și Silviu Debu fac ceea ce au mai făcut. Primul, în serialul de televiziune Vlad, celălalt într-unul dintre rolurile de început de carieră. Din spectacolul Urâtul, montat cu câteva stagiuni în urmă de același Vlad Cristache. În realitate, Emilian Oprea joacă de la un capăt la altul al spectacolului în ceea ce se cheamă contre-emploi în vreme ce Silviu Debu evoluează numai până la un punct, e drept, la nivelul excelenței, în cadrele unei tipologii care îi este familiară. Lucrurile schimbându-se radical în momentul în care atât de previzibilul Austin se metamorfozează, nutrind ambiția de a-și demonstra în primul rând sieși că poate fi așa cum este Lee. Valentin Terente joacă lejer, cu toate pozele aferente, rolul producătorului american de film, lipsit de scrupule, pe care nu îl interesează decât banii, în vreme ce Mihaela Trofimov, într-o apariție de cel mult cincisprezece minute impresionează și ea prin contre-emploi-ul din rolul Mamei. O mamă care cu greu își poate ascunde stupefacția în clipa în care își regăsește locuința murdară, răvășită, distrusă ca urmare a confruntărilor repetate dintre Lee și Austin.
Date fiind aceste elemente, mi se pare complet inexplicabil de ce regizorul Vlad Cristache le-a solicitat celor două tinere și talentate scenografe – Andreea Tecla și Mădălina Niculae – să conceapă și să realizeze un decor din cale afară de încărcat și cu o cinetică cu intenții metaforizatoare. Cred că ar fi fost în folosul montării dacă Vlad Cristache și-ar fi amintit și pus în practică celebrul adagio horațian Est modus in rebus.
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila
„True West” de Sam Shepard
Traducerea: Silviu Debu și Vlad Cristache
Regia și ilustrația muzicală: Vlad Cristache
Scenografia: Andreea Tecla și Mădălina Niculae
Cu: Emilian Oprea (Lee), Silviu Debu (Austin), Valentin Terente (Saul Aaron), Mihaela Trofimov (Mama)
Foto: Adi Bulboacă
Data reprezentației: 13 septembrie 2019