Trecutul ascunde întotdeauna ceva. Nu-l cunoaștem niciodată până la capăt. În el trebuie să cotrobăi mereu, ca într-un sertar, și găsești lucruri pe care le știi și lucruri necunoscute. Într-o lume prea grăbită, „A fost odată” este o întoarcere de o clipă, undeva, cândva…

Leningrad, probabil anul 1959. Mai e puțin până când pentru tânărul pe nume Rudolf Nureev, care a început baletul târziu, se vor deschide cele mai importante porți: porțile spre libertate. La momentul acesta, el trăiește într-o lume din care visează la un Occident de care nu se va mai putea desprinde niciodată. Mai sunt doi ani până când, cu prilejul unui turneu la Paris, va cere azil politic în Franța. Balerinul de origine tătară, care a studiat la școala de balet Kirov din Leningrad și pe care îl vedem acum în orașul acesta atât de important pentru el, dar pe care îl va părăsi în curând, are în față un destin spectaculos. Va avea lumea la picioare pentru totdeauna. Dar viața o va avea pentru o perioadă mult mai scurtă.