Din remarcabilul caiet-program întocmit de Biró Árpád Levente pentru spectacolul cu piesa Familia Schroffenstein, cea mai recentă premieră a Teatrului Szigligeti din Oradea, aflăm că respectiva scriere, datând din vremea începuturilor literare ale lui Heinrich von Kleist, nu s-a situat la prea mare cinste în Teatrele din Ungaria.  

Din câte am reușit să aflu, cercetând sursele documentare – și iar mă văd în situația de a le deplânge precaritatea – , pare-se că nici în România lucrurile nu au stat cu mult mai bine. Nu doar Familia Schroffenstein nu s-a (prea) jucat, dar nici scrierile mult mai cunoscute ale dramaturgului (Ulciorul sfârâmat, Penthesilea) nu au fost printre favoritele repertoriului teatral național. 

Modelul evident al piesei Familia Schroffenstein este shakespeariana Romeo și Julieta. Doi tineri – Ottokar și Agnes – sunt victimele rivalității și dușmăniilor încăpățânate dintre familiile lor. Când li se află secretul dragostei  interzise, cei doi fug de acasă, Ottokar are ideea schimbului de costume (să ne reamintim că travestiul înseamnă un motiv recurent în literatura dramatică a marelui Will), numai că totul se termină tragic. Înșelate de travestiul în chestiune, fiecare familie își omoară propria odraslă. Acțiunea este ramificată, aș zice chiar că pe alocuri mi s-a părut chiar dezordonată. Apar noian de personaje, de acțiuni complementare mai mult sau mai puțin utile, povestea familiei Schroffenstein se complică prin evocarea tragediei conexe a lui Peter. Caietul-program al spectacolului orădean conține și un interviu cu regizorul Kovács D. Daniel, interviu în cuprinsul căruia se află și informația că, atunci când Heinrich von Kleist le-a citit cu voce tare piesa prietenilor lui, aceștia au izbucnit în râs la auzul unor replici și situații dramatice din actul întâi, exemplul lor fiind urmat de dramaturgul însuși. 

Nu e defel exclus ca tocmai din acest detaliu să fie derivată însăși cheia stilistică a spectacolului orădean. Regizorul nu aspiră la cine știe ce restituire arhivistică. O refuză din start. Pe alocuri chiar o ia în răspăr. Nu mizează pe reconsiderarea textului din perspectiva reparației culturale. Vrea să se râdă, dar nu oricum, ci cu respectarea regulilor profesionalismului de la care e evident că nu admite nici o derogare. 

Parodie, grotesc, fanfaronadă, turnarea întâmplărilor în schema generoasă a serialului de televiziune care se întinde de-a lungul a câtorva zeci de episoade se întâlnesc în gramatica și economia spectacolului cu scene literalmente tragice. Desigur, își fac apariția și camerele de luat vederi cu care se filmează la vedere, cu insistență pe detalii, și inserturile filmate, și gros-planurile mai mult sau mai puțin caricaturale, și trailere, și to be continued, și certurile și disputele de pe platourile de filmare, și momentele care amintesc de gagurile din filmele marelui mut, și secvențele de mega-show în lege (cu Jerôme/Jeronimus în chip de megastar), și perucile evidențiate ca atare, și costumele lucitoare (decorurile și costumele sunt semnate de Horváth Jenny), și fumuri, și aburi, și multe altele. Se râde mult, se râde în lege la spectacol, pesemne acesta fiind scopul principal al regizorului, al dramaturgului Biró Bence, al scenografei, al lui Bartha Márk, semnatarul sound-designului, al întregii echipe actoricești. Toți cei din distribuție își fac așa cum se cuvine datoria – se detașează Román Eszter și Hunyadi István (interpreții celor doi tineri fără noroc),  Dimény Levente, Fodor Réka, Szotyori József,  Tasnádi – Sáhi Noémi,  Dobos Imre, Kiss Tamás (componenții familiilor rivale), Balogh Attila (Jerôme), adică toți cei de dețin partituri mai consistente. Bune sunt și evoluțiile actorilor Tötös Ádam, Kiss Csaba, Csatló Lóránt, Trabalka Cecilia. Despre mari creații nu poate fi vorba, doar despre corectitudine profesională și de respect față de spectatori.    

Teatrul  “Szigligeti” din Oradea

FAMILIA SCHROFFENSTEIN de Heinrich von Kleist

Regia:  Kovács D. Dániel

Dramaturgia:  Bíró Bence

Scenografia: Horváth Jenny

Sound design: Bartha Márk

Distribuția:

Rupert: Dimény Levente

Eustache: Fodor Réka

Ottokar: Hunyadi István

Johann: Kiss Tamás

Sylvius: Dobos Imre

Sylvester: Szotyori József

Gertrude: Tasnádi-Sáhy Noémi

Agnes: Román Eszter

Jeronimus von Schroffenstein: Balogh Attila

Santing: Kiss Csaba

Aldöbern / Slujitor / Tehistiner: Tőtős Ádám

Paracliser / Ursula: Csatlós Lóránt

Fiica Ursulei: Trabalka Cecília