Provocând întreaga societate pe multiple planuri și afectând numeroase sectoare de activitate, pandemia COVID-19 reconfigurează prezentul. Și, cum teatrul face parte din prezent, iată-l într-un moment critic. În căutare de soluții, instituțiile de spectacol se întorc, cu pași mai timizi sau mai îndrăzneți, în fața publicului. În Anglia, Franța, Germania, Austria sau Italia, sălile de spectacol goale au stârnit și stârnesc îngrijorare, dar mult așteptata revenire se întrezărește la orizont în mai toată Europa.

Londra – pași spre normalitate

În capitala Marii Britanii, unde viața teatrală este, în mod normal, cât se poate de intensă și de bogată, spectacolele de teatru și evenimentele live, cum ar fi concertele, sunt permise, cu condiția respectării anumitor măsuri sanitare, din 15 august.

Dar asta nu înseamnă că toți producătorii de teatru s-au înghesuit să revină în fața publicului. Cu precauție înainte de toate, factorii de decizie privesc îngrijorați spre viitor. Reprezentații live se pot vedea în mai multe spații în aer liber, cum ar fi Regent’s Park Open Air Theatre și Troubadour Wembley Park Theatre.

Alte instituții de spectacol urmează să ofere reprezentații în interior la începutul lui septembrie. Printre ele, Sadler’s Wells, Young Vic, Duchess Theatre sau Bridge Theatre.

În Anglia, ca și în alte țări, așa cum era de așteptat, situația domeniului nu este deloc bună. În lunile în care teatrele au fost goale din cauza restricțiilor impuse pentru a stopa pandemia, în jur de 5 000 de persoane și-au pierdut slujbele, deși inițial se estimase că această cifră se va situa în jur de 3 000. Pachetul de măsuri de susținere financiară anunțat de guvernul britanic pentru a salva teatrele, sălile de concert, muzeele și galeriile de artă va atinge, s-a spus la începutul lunii iunie, 1,57 miliarde de lire sterline. Numai că, din câte se pare, mult așteptata finanțare nu va funcționa ca o baghetă magică.

Potrivit BECTU, sindicat al lucrătorilor din teatru, citat de metro.co.uk, peste jumătate dintre cele 5 000 de persoane care și-au pierdut slujba în aceste luni lucrau la și cu teatrele de pe West End, iar peste 70% dintre aceste persoane funcționau în regim de freelancing.

Philippa Childs, președinta sindicatului BECTU citată de aceeași sursă, a explicat: „Ceasul ticăie în continuare pentru a salva viitorul industriei teatrale și aceste cifre demonstrează proporțiile crizei. În luna iulie am avertizat că furtuna se va transforma în tsunami, în lipsa unui sprijin. Și totuși, încă nu ne-am apropiat deloc de distribuirea fondurilor, cu toate că s-au anunțat detalii despre pachetul de sprijin pentru  însănătoșirea domeniului artistic. Freelancerii strigă după ajutor și sprijin, trebuie să trăiască din acte caritabile și din instinctele lor de a găsi de lucru în alte părți ale unei economii grav afectate. Viitorul lor în industrie e extrem de incert. Se așteaptă ca fondurile promise să ajungă în teatre în octombrie. Trebuie să ne grăbim, iar banii trebuie să fie la dispoziția teatrelor și a forței lor de muncă în săptămânile, nu în lunile următoare”.

Pe West End situația nu este deloc clară, nu mulți producători reîncepându-și activitatea de la 15 august. În treacăt fie spus, din cauza izolării la domiciliu impuse de pandemie, s-a întrerupt și cel mai longeviv spectacol din istoria West End-ului, „Cursa de șoareci” de Agatha Christie, care se joacă fără întrerupere de 68 de ani.

El va fi printre primele producții care se vor relua în octombrie, când mai multe teatre londoneze au anunțat că își vor aștepta din nou spectatorii în sală. „Cursa de șoareci” se va juca însă în fața unui public drastic diminuat din cauza distanțării impuse ca măsură de prevenție, adică în fața unei treimi din numărul de 550 de locuri.

Paris – teatrul merge mai departe

În capitala Franței, grav afectată de criza sanitară, câteva instituții de spectacol s-au deschis pentru activități cu publicul la mijlocul iulie. Tot atunci, în perioada 13-18 iulie, a avut loc chiar și un festival, ParisOFFestival, în care s-au jucat (la Théâtre 14 și la Gimnaziul Auguste Renoir) 15 spectacole care ar fi trebuit să aibă reprezentații la Festivalul de la Avignon și în Avignon Off, dacă ediția de anul acesta nu s-ar fi fost anulat.

Tot în iulie s-au reluat reprezentațiile pentru public la instituții precum Théâtre de la Ville sau Théâtre de la Colline, ceea ce nu înseamnă că teatrul parizian nu se confruntă cu dificultăți enorme: reticența unei părți a publicului la a reveni în sala de spectacol, la cinematograf și la muzeu (după un sondaj recent, citat de presa franceză, 47% dintre francezi au de gând să participe la mai puține evenimente culturale până la stoparea pandemiei) și lipsa de fonduri, agravată și de pierderile financiare provocate de anularea festivalurilor și a altor evenimente. Mai nou, a survenit încă un element care le dă fior reci oamenilor de teatru. Virusul nu bate în retragere, ci, dimpotrivă, „există semne îngrijorătoare că situația se degradează”, iar rata de contaminare e în creștere „la tineri și în metropolele Paris și Marsilia”, anunța cotidianul „Le Figaro” pe 13 august, citându-l pe Jérôme Salomon, directorul general al Agenției de Sănătate Publică din Franța.

Deși manifestă o reală îngrijorare cu privire la scăderea drastică a vânzărilor de bilete, teatre importante de la Paris, Comedia Franceză și Odeon, de exemplu, nu s-au grăbit să revină în fața publicului, preferând să aștepte până în septembrie sau chiar octombrie, perioadă pentru care se prevedea, teoretic, o scădere a ratei de infectare. Iar unii directori de teatru sunt sceptici, informează „Le Figaro”, cu privire la întoarcerea în fața spectatorilor, în spații închise, până la sfârșitul anului.

Ceea ce nu înseamnă că viața teatrală nu se zbate să revină la normal în Orașul Luminilor. Unele teatre îndrăznesc chiar să anunțe câte o premieră. Printre ele, Théâtre de l’Atelier, de exemplu, care a programat pe 22 septembrie prima reprezentație oficială a spectacolului „Crize de nervi”, trei farse de A.P. Cehov, cu Jacques Weber.

Berlin – gata de premierele toamnei

Distanțarea și masca sunt obligatorii și în teatrele din capitala Germaniei, unde spectacolele cu public s-au reluat din luna iulie.

La Berliner Ensemble, instituție importantă, cu 125 de ani de istorie în spate, vagi semne de normalitate au existat încă din vară. Atunci făcea ocolul lumii o fotografie cu sala în care spațiul pentru public fusese reorganizat, după renunțarea la 500 dintre cele 700 de locuri pentru public. Desigur, s-au găsit imediat destui oameni de teatru și jurnaliști care să se întrebe neliniștiți, pornind de la această imagine surprinsă la Berliner Ensemble, dacă așa va arăta teatrul de acum înainte…

Dacă treceți pe la Kurfürstendamm 153, unde se află Schaubűhne, n-o să mai găsiți afară nicio măsuță de cafea și niciun afiș care să anunțe spectacolul serii. Asta, pentru că, până la jumătatea lunii octombrie, nu se vor juca spectacole.

Mai precaut decât alți directori de teatru, cunoscutul regizor Thomas Ostermeier, care conduce Schaubűhne de mulți ani, a optat pentru o altă abordare. Și, din moment ce clădirea teatrului tot trece acum prin reparații și reamenajări, redeschiderea pentru public se prefigurează a avea loc la toamnă, nu înainte de octombrie. Instituția va avea un nou sistem de aclimatizare și va implementa măsurile sanitare impuse de lupta cu noul coronavirus.

Dacă ajungeți pe la Volksbűhne, alt teatru important de la Berlin, nu vă puteți cumpăra bilet de la casa de bilete, pentru că ea este închisă, chiar dacă s-a jucat toată luna august. Ca măsură de prevenire a noului coronavirus, s-a preferat vânzarea online. Programul de spectacole pe luna septembrie a fost deja anunțat și biletele au fost puse în vânzare, iar cele pentru reprezentațiile programate în octombrie vor putea fi achiziționate începând cu 1 septembrie.

Pentru 11 septembrie, Volksbűhne a anunțat chiar premiera unui spectacol după „Ifigenia”, regizat de Lucia Bihler. Dacă nu intervin modificări în program, pe 1 octombrie va avea loc și premiera cu „Orestia” de  Thorleifur Örn Arnarsson, după Eschil, în regia lui Thorleifur Örn Arnarsson.

La cum stau lucrurile acum, s-ar părea că destui pași spre normalitate, făcuți în spiritul respectării măsurilor sanitare impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, au fost făcuți de instituțiile de spectacol din Europa, pentru ca oamenii să se bucure în continuare de arta de toate felurile. Cu siguranță asta se întâmplă la festivalul de la Salzburg, de exemplu, care, după ce inițial, la începutul pandemiei, a fost anulat, se desfășoară până pe 30 august.