După mai bine de jumătate de an de așteptare, în Marea Britanie balerinii revin în fața publicului în spectacole mai vechi și mai noi. Nu oriunde, nu oricând, și nu oricum. Criza sanitară severă prin care trece lumea, ajunsă acum la încă un moment critic, impune restricții ce generează schimbări.
Dacă în Franța, unde din cauza evoluției nefavorabile a pandemiei, s-au interzis recent deplasările și activitățile în locuri publice între orele 21.00 și 05.00, măsura generând automat și închiderea instituțiilor de spectacol la ora 21.00, în Marea Britanie reprezentațiile sunt permise, cu condiția respectării măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Dacă în Franța majoritatea artiștilor sunt revoltați din pricina felului în care autoritățile au abordat domeniul artistic, neelaborând strategii specifice și neoferind un cadru coerent pentru desfășurarea activității și nicidecum protecție, în Marea Britanie critica artiștilor la adresa autorităților pare să fie, în ciuda dificultăților enorme pentru toate organizațiilor din domeniu, mai puțin acerbă.
Poate și pentru că momentan reprezentațiile sunt permise, dacă se respectă un set strict de măsuri: doar 30% din numărul de spectatori pentru care e prevăzută sala pot asista la reprezentație, masca fiind obligatorie. În aceste condiții s-a făcut recent un pas spre normalitate: Royal Ballet s-a întors pe scenă după o absență îndelungată, eveniment salutat de majoritatea surselor de informare. La jumătatea lunii octombrie, în zile complicate pentru mai toate statele europene, dar și pentru alte continente, Covent Garden și-a primit publicul la un spectacol menit să le aducă bucurie celor 400 de spectatori prezenți în sală (printre care și trimiși ai autorităților sanitare, a anunțat „The Guardian”), după cum a explicat Kevin O’Hare, director al Royal Ballet.
Deschisă sub semnul lui Ceaikovski, care a inspirat un moment simbolic și la redeschiderea Covent Garden după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, această seară de gală intitulată simplu „The Royal Ballet: Back on Stage” (Înregistrarea o puteți vedea online până pe 8 noiembrie, prețul unui bilet fiind 18 lire sterline) a inclus motive de bucurie celebre, unele dintre ele din „Don Quijote”, „Romeo și Julieta”, „La Fille mal gardée”. Edward Watson, Calvin Richardson, Mayara Magri, Marcelino Sambé și Anna Rose O’Sullivan sunt câțiva dintre artiștii remarcabili pe care spectatorii i-au putut vedea pe scenă, bucurându-se de o libertate indispensabilă ca oxigenul, după câteva luni de pregătire acasă.
Deocamdată, viitorul baletului seamănă cu un îngrijorător semn al întrebării și în mod sigur va fi nevoie de soluții – artistice și administrative. Tamara Rojo, figură de prim-plan a artei dansului și director artistic la English National Ballet (care a revenit, de asemenea, pe scenă, ca și Birmingham Royal Ballet), e optimistă și pentru că istoria dansului e încurajatoare, și fiindcă izolarea din pandemie a confirmat, într-un fel cât se poate de limpede, nevoia omului de spiritualitate și de conexiune – de diverse feluri.
Dar situația este îngrijorătoare, recunoștea ea, mai ales pentru artiștii independenți și revenirea va dura câțiva ani chiar și pentru instituțiile publice, chiar și cu mult trâmbițatul sprijin financiar guvernamental, care în Marea Britanie a început să sosească de-abia săptămâna trecută. E înfiorător cât de multe talente s-ar putea pierde, spune Tamara Rojo, dacă nu se creează un plan detaliat. De altfel, în treacăt fie spus, „The Stage” a publicat recent rezultatele îngrijorătoare ale unui sondaj: 72% din regizorii de teatru tineri s-au gândit să se orienteze spre altă profesie.
În ceea ce privește surprizele plăcute, una este copleșitoare: la orele de balet pe care Tamaro Rojo le-a ținut din… bucătăria ei în timpul pandemiei s-au înscris să participe online 4 milioane de persoane. Evident, o realitate care lasă loc de speranță. „Totuși, în ciuda tuturor lucrurilor”, conchide cunoscuta artistă, „e un moment de creativitate pentru companie. Se simte și pe coridoare”. Și, adaugă realizatoarea interviului publicat în „The Guardian”, se va simți și pe scenă, începând la Sadler’s Wells din serile 19-21 noiembrie.
Foto: ROH
