Trecutul ascunde întotdeauna ceva. Nu-l cunoaștem niciodată până la capăt. În el trebuie să cotrobăi mereu, ca într-un sertar, și găsești lucruri pe care le știi și lucruri necunoscute. Într-o lume prea grăbită, „A fost odată” este o întoarcere de o clipă, undeva, cândva…
Este anul 1978 și la Teatrul „L.S. Bulandra” din București se pregătește un spectacol despre care se va vorbi multă vreme după dispariția lui: „Furtuna“ de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, cu George Constantin (Prospero), Mariana Mihuț (Miranda) și Victor Rebengiuc (Caliban) în prim-plan.
Despre lucrul cu Liviu Ciulei la acest spectacol pus în scenă cu puțină vreme înainte ca regizorul să plece din România, George Constantin povestea astfel într-un interviu publicat în numărul 4 al revistei „Teatru“ din 1985: „Ciulei este un adevărat profesor pentru orice om de teatru. (…) Ciulei are acel farmec, și acel meșteșug, și acea știință de a lăsa actorul să creadă – cel puțin, pe mine mă lăsa să cred – că tot ceea ce făceam era foarte bine. (…) Eu jucam prima oară pe o scenă-arenă, în așa-numitul teatru en rond. E o senzație ciudată să fii înconjurat de ochii care te urmăresc din toate direcțiile. Cu timpul, am înțeles că aceasta necesită o concentrare deosebită, că nu există momente de odihnă. Ești tot timpul în priză. Experiența de la Teatrul Bulandra a constituit pentru mine un unicat. Am putut să rezist 80 de spectacole, după care mi s-a făcut foarte frică și, într-o seară, m-am dus la Ciulei, i-am explicat, m-a înțeles și m-a ajutat să termin cu spaima.“
