Not all who wander are lost.

Pe 3 ianuarie, acum 129 de ani, se năștea într-o localitate din Africa de Sud, scriitorul, poetul, filologul și profesorul universitar – J.R.R. Tolkien. Acest domn de Oxford, care se îmbrăca în sacou de tweed, fuma pipă și conducea zănatic, cunoscut pentru cărțile „Hobbit” și trilogia „Stăpânul inelelor”, numit„părintele literaturii fantastice”, și-a petrecut aproape toată viața cu studiul limbilor străine. I se părea că sintagma „cellar door” – „ușa de la beci” este cea mai frumoasă structură din limba engleză. Alături de el, timp de 55 de ani, a avut-o pe Edith Bratt, cea care i-a fost soție și muză pentru povestea de dragoste dintre Lúthien și Beren. „Era (şi ştia că era) Lúthien a mea”, scria autorul despre soţia lui. Aflat în tranșeele Primului Război Mondial, Tolkien a creat un cod secret pentru a comunica prin scrisori cu ea, evitând astfel cenzura poștală a armatei britanice.

Acesta-i Tolkien. Un hobbit, așa cum se credea chiar el în adâncul sufletului, care nu a fost niciodată un fan al celebrității și a preferat viața de profesor, de soț și de tată. „Chiar sunt un hobbit (din toate punctele de vedere, exceptând înălțimea). Îmi plac grădinile, copacii și modul tradițional de a face agricultură; fumez pipă și îmi place mâncarea (proaspătă), dar urăsc bucătăria franțuzească; îmi plac, și chiar îndrăznesc să port în aceste vremuri plictisitoare, jiletcile lucrate de mână. Îmi plac ciupercile (de pe câmp); am un simț al umorului foarte simplu (pe care chiar și criticii care scriu favorabil despre mine îl găsesc obositor); mă duc târziu la culcare și mă trezesc târziu (când am posibilitatea). Nu călătoresc prea mult.”, îi scria el unuia dintre milioanele de fani.

În copilărie, mama lui îl învățase latină, franceză și germană, să scrie, să deseneze și să picteze. Trăindu-și copilăria în Birmingam, peisajele rurale devin o sursă de inspirație pentru descrierea Comitatului hobbiților. După moartea mamei, el și fratele său l-au avut ca tutore pe Francis Xavier Morgan, unul dintre cei mai cunoscuți teologi catolici ai secolului al XIX-lea, care a avut grijă să le ofere cea mai bună educație, dar și o călăuzire spirituală. Astfel, în 1910, Tolkien a început să studieze la Universitatea din Oxford, unde a urmat mai târziu și o carieră academică de profesor de engleză și anglo-saxonă.

Din proprie inițiativă, pe parcursul studiilor, s-a apucat să învețe greacă, engleză veche și medievală, norvegiană veche, gotică, galeză, finlandeză, spaniolă și italiană. Se descurca și în rusă, suedeză, daneză, olandeză și lombardă. Când s-a plictisit de limbile deja existente, Tolkien pur și simplu a inventat altele noi – paisprezece ca să fiu mai precisă, cu alfabet pentru fiecare. Așa a luat naștere bine-cunoscutul Pământ de Mijloc pentru care a trăit și a respirat timp de mai bine de treizeci și cinci de ani.

Sursa: Pinterest

În primăvara anului 1916 s-a căsătorit cu prietena Edith Bratt, cu care a avut și patru copii. Pus în situația fericită de a-și adormi copiii, J.R.R. Tolkien s-a folosit din plin de cultura sa vastă în materie de lingvistică, mitologie și folclor, pentru a inventa prima sa poveste, „The Hobbit”. Așa se facă că, începând cu anul 1933, copiii află de existența lui Bilbo Baggins. Există și o altă variantă, susținută de unii critici, pentru sursa de inspirație a lui Tolkien. Și anume că,  în timp ce corecta lucrările studenților săi, unul dintre ei i-a dat o foaie albă, aproape goală, pe care scria – „Într-o gaură în pământ, trăia odată un hobbit.”, propoziție ce se află și-n deschiderea primului capitol. Încurajat de copii, de prieteni, dar și de critică, în sufletul autorului s-a născut dorința de  a scrie un basm de mare întindere. Așa se naște Lord of the Rings, monumentalul romanul ale cărui volume au apărut între anii 1954 – 1955.

Dar n-a fost nici pe departe o treabă ușoară. Publicația londoneză Times a descris Stăpânul Inelelor ca având „toate ingredientele unui dezastru editorial”. Chiar și Tolkien mărturisea mai târziu că „toată munca mi-a scăpat de sub control și am produs un monstru: o poveste enormă, complexă, destul de apăsătoare și destul de înspăimântătoare, destul de nepotrivită pentru copii (asta dacă e să fie considerată potrivită pentru cineva).” Cu toate astea, până în prezent, trilogia Stăpânul inelelor s-a vândut în peste o sută de milioane de exemplare în toată lumea. Este cea mai bine vândută operă de ficțiune din toate timpurile și a treia carte ca număr de exemplare vândute după Biblie și citatele lui Mao Zedong. Poate că nu era potrivită pentru copii, dar Stăpânul Inelelor se potrivea mănușă studiourilor de film de la Hollywood, după cum va demonstra adaptarea realizată de Peter Jackson.

În 1959, s-a retras din învățământul universitar și s-a dedicat în întregime literaturii. Un an mai târziu, a fost cooptat colaborator în colectivul traducătorilor Bibliei de la Ierusalim.

În data de 2 septembrie 1973, la nici doi ani de la moartea soţiei sale J.R.R. Tolkien a murit într-un spital din Bournemouth. El și Edith sunt înmormântați unul lângă celălalt, în același mormânt, în apropiere de dragul lui Oxford. Pe pietrele de mormânt sunt trecute numele Lúthien și Beren…