Aş dori să încep consideraţiile despre spectacolul MaMe de la Teatrul Dramatic Fani Tardini din Galaţi prin a lăuda perseverenţa secretarei literare Mona Sandu de a întocmi pentru fiecare premieră caiete-program serioase, bine documentate, adevărate adjuvante spectacologice, așa cum se făceau odinioară. Care izbutesc să îl pună în temă la modul deloc didactic pe spectator despre text și genul de spectacol care i se propune ca și despre cei care contribuie la respectiva realizare colectivă. Acest gen de caiete continuă, după părerea mea, să fie necesare și utile, neputând fi în nici un caz înlocuite de surse electronice, de internet, de citate copiate de pe Wikipedia pe care se contează că spectaorul le va consulta odată ajuns acasă. Pentru simplul motiv că ele răspund în timp real unei curiozități de moment care, nesatisfăcută la vreme, are puține șanse de a fi lămurită mai apoi.
Utilitatea caietului de sală este încă și mai mare în cazul aparte al montării despre care încerc să dau seama în cronica de față. Care ilustrează o formulă specială, relativ nouă și neconvențională de spectacol. Cea care în limba engleză se cheamă Devised Theater. Și care e produsul a ceea ce francezii numesc les écrivains du plateau. Fenomenul e intim legat de ceea ce unii tot anunță, că doar-doar li se va împlini profeția. Moartea regiei dată ca sigură în secolul al XXI-lea.
Despre ce este, de fapt, vorba? Toți cei care vor contribui la viitorul spectacol, unul care va fi en train de se faire, știu la început doar care îi va fi tema. Temă la care li se cere să reflecteze. Repetițiile înseamnă un liber schimb de idei, de experiențe personale care încet-încet se coagulează și dobândesc o anumită coerență. Coerență pe care, ce să vezi?, tot regizorul dublat în unele cazuri de dramaturg, în sensul german al conceptului, o asigură.
MaMe înseamnă un spectacol accentuat la persoana întâi. Celor patru actrițe (Svetlana Friptu, Ana Maria Ciucanu, Oana Mogoș și Elena Anghel) și celor patru actori (Radu Andrei Horghidan, Ionuț Alexandru Moldoveanu care e mai savuros ca niciodată, Răzvan Clopoțel și Ștefan Aleksandru Fofir) li s-a cerut de către regizorul Cristian Ban (care nu se află la prima experiență de acest gen) să își convoace și împărtășească amintirile și să își pună sufletul pe masă. Actorii trebuie să redevină ori să o facă pe copiii, actrițele să joace cu o tentă cât mai accentuat personală condiția de mame ale celor care, în realitate, le sunt colegi. Aparent „băieții” s-ar afla într-o mai mare dificultate, ei ar fi cei aflați în situația de a-și cenzura mai drastic emoțiile și sensibilitatea. Ajungem, iată!, vrem-nu vrem, la actualitatea veșnică a acelui celebru și controversat Paradoxe sur le comédien. Cred că, în realitate, lucrurile stau puțin, dacă nu cumva chiar cu totul altfel. Iar aici este primul nivel la care trebuie să se exercite controlul lui Cristian Ban. Cel care este regizorul… condamnat la moarte (ca profesie), însă omniprezent.
Cristian Ban este în MaMe asemenea unui ordonator de credite. Lui i se cere rigoare, deși mai mult ca sigur și el a trebuit să își cenzureze sensibilitatea ca să nu plângă așa cum se zice că ar fi plâns toată lumea, și artiștii, și spectatorii la prima reprezentație a piesei Le fils naturel, după care Diderot a scris enigmaticul lui Paradox.
Sunt în acest specacol și emoție, și lacrimi, și glume, și amintiri, și documente autentice combinate cu altele inventate. Sunt și borcane și sticle cu lapte (tot atâtea simboluri ale maternității), și ironii, și jocuri de-a copilăria, de-a serbarea școlară. Sunt și regrete, și dureri, și avânturi. Sunt de toate și toate acestea se consumă în spațiul aerat, cu foarte puține elemente de decor și de recuzită creat de scenografa Iulia Gherghescu. Și, mai presus de toate, este teatru extrem-contemporan de foarte bună calitate.
Teatrul Dramatic „Fany Tardini’’ din Galaţi
MaMe – creație colectivă – spectacol realizat prin metoda Devised Theater
Regia artistică: Cristian Ban
Scenografia: Iulia Gherghescu
Cu: Svetlana Friptu, Ana Maria Ciucanu, Oana Mogoș, Elena Anghel, Radu Andrei Horghidan, Ionuț Alexandru Moldoveanu, Răzvan Clopoțel, Ștefan Aleksandru Forir
Data reprezentației: 1 martie 2020
