Spectacolul cu „Woyzeck”, regizat în 1995 la Teatrul Bulandra de Tompa Gábor, începea în foaierul Teatrului.

Acolo îl vedeam pe așa-zisul Nebun, excelent, fără urme de excese sau de zgură interpretat de Marian Râlea. Umilit, prezentat asemenea unui exponat, numai bun de batjocorit de toată lumea. Către finalul reprezentației, același Nebun, îmbrăcat în alb, cu mâneci depășind cu mult dimensiunile necesare, încerca să schițeze zborul. Unul frânt, vizibil indiciu al eșecului. Simbol al căderii în neant, al deznădejdii, simbol văzut ca marcă de identificare a lumii.

Al cărei lumi? Doar al aceleia din armată, lumea cazonă, acolo unde își fac de cap, își etalează imbecilitatea Căpitanul (unul dintre cele mai bune, dacă nu cumva chiar cel mai bun rol realizat vreodată de Doru Ana), Tamburul Major (insul ușor de manipulat, fără cusur concretizat ca atare de Claudiu Stănescu), Doctorul (gândit de Cornel Scripcaru în termenii ridicolului, ca un produs antemergător al experimentatorilor criminali de la Auschwitz)? Simbolul numai al unei lumi specifice secolului al XVIII-lea, ironic și dovedit derizoriu numit Veacul Rațiunii și al Luminilor? Ori al acelei lumi care, și până atunci, și după aceea repetă și va repeta obsedant acti-vi-ta-te, mărșăluiește și va mărșălui inconștient către ceva cu totul indistinct, necunoscut doar fiindcă astfel i-au dictat superiorii? O lume care știe să facă, cum, la un moment dat, strigă disperat, cu o atât de umană, de sfâșietoare  sforțare Woyzeck, doar așa și tot așa. O lume care este făcută dintr-o bolnavă, dezaxată rotație a cadrelor. O lume care, din start, i-a pus gând rău lui Woyzeck (rol care, pentru palmaresul de creație al lui Mihai Constantin, a însemnat șansa unei turnante, a unui punct de consolidare și de referință) doar fiindcă este altfel? Adică trăiește cu prostituata Marie (cu mare rafinament siluetată, în condiția ei esențială de femeie, de Oana Pellea) și (în spectacolul lui Tompa) așteaptă de la ea un copil, astfel fiindu-i încă și mai mare dezamăgirea.

Prima mare calitate a spectacolului montat de Tompa Gábor la Teatrul Bulandra, care în acei ani își regăsise ritmul și gloria, era și, revăzându-l online, impresia aceasta mi-a fost întărită, aceea de a pune, de a formula întrebări, de a pune spectatorul pe gânduri.

Cea de-a doua de a amesteca realismul și tragicul cu comicul atent controlat, chiar mai mult, cu grotescul. Pe care îl probau și susțineau prin jocul lor atent metronomizat toți componenții distribuției. Din rândul cărora țin neapărat să îi menționez pe Ion Cocieru, pe Dan Aștilean, pe Șerban Cellea, pe Adrian Ciobanu, pe Constantin Drăgănescu.

A treia, însușirea de a mai amesteca o dată deja numitele componente, adică tragic, realism, comic, grotesc, cu visul și cu poeticul. Nu pot, ajuns aici să nu relev contribuția adusă în acest sens de Ileana Predescu, interpreta Bunicii.

Îi reușea perfect lui Tompa Gábor să concretizeze întreg acest amestec prin jocul actoricesc, dar și prin colaborarea cu scenograful T. Th. Ciupe (lemn, cuști, oglinzi, garduri de sârmă), dar și cu ajutorul compozitorului muzicii de scenă. Zsolt Lászloffi a creat ceea ce azi se cheamă un ambient sonor care se impune de la primele sale acorduri. În muzica de la început atrage atenția dizarmonia anume căutată. Semn al dizarmoniei lumii.

Ce s-a obținut? Un spectacol pătrunzător, răscolitor, clar în intenții, ferm în concretizări scenice, bine lucrat și pe secvențe, și în integralitatea lui. Și dur, și comic, și grotesc, și poetic. Original, complex și dur. O adevărată mostră de ceea ce înseamnă virtuțile teatrului de artă.

Teatrul „L.S. Bulandra” din București

„Woyzeck” de Georg Büchner

Regia: Tompa Gábor

Scenografia: T. Th. Ciupe

Muzica: Zsolt Laszloffy

Distribuția:

Mihai Constantin (Woyzeck)

Oana Pellea (Marie)

Doru Ana (Căpitanul)

Cornel Scripcaru (Doctorul)

Claudiu Stănescu (Tamburul Major)

Ion Cocieru (Subofițerul)

Dan Aștilean (Andres)

Ana Ioana Macaria (Margret)

Marian Râlea (Nebunul)

Ileana Predescu (Bunica)

Șerban Cellea (Proprietarul barăcii, Cârciumarul, Primul soldat, Vestitorul de bâlci)

Adrian Ciobanu (Flașnetarul, Prima calfă, Al doilea soldat)

Constantin Drăgănescu (Vânzătorul de cuțite, A doua calfă, Al treilea soldat)

Marcela Motoc / Iulia Gherghișor (Kathe)

Răzvan Roxin (Al patrulea soldat)

Mihai Baranga (Al cincilea soldat)

Data difuzării online: 29 mai 2020