Trecutul ascunde întotdeauna ceva. Nu-l cunoaștem niciodată până la capăt. În el trebuie să cotrobăi mereu, ca într-un sertar, și găsești lucruri pe care le știi și lucruri necunoscute. Într-o lume prea grăbită, „A fost odată” este o întoarcere de o clipă, undeva, cândva…
Kilcoe Castle există datorită omului care l-a găsit în paragină și, într-o străfulgerare, s-a văzut stând acolo, măcar din când în când, și ascultând vreun sătean care să-i cânte la scripcă. A fost o imagine de-o clipă dintr-un vis. Dar viitorul a prefăcut-o în realitate. Sau, mai bine zis, tenacitatea și dorința arzătoare a unui suflet care iubește sălbăticia și simte nevoia de a se izola.
După ce a cumpărat ce mai rămăsese din castelul din secolul al XV-lea din Irlanda, unde l-a surprins aparatul de fotografiat, Jeremy Irons a lucrat șase ani, împreună cu o echipă de muncitori, ca să-l transforme în spațiul pe care și l-a dorit – cu mobilier și obiecte tradiționale, unele recondiționale, cu obiecte de artă strânse din toată lumea. Fascinat de rădăcinile sale europene, actorul rămâne un iubitor al naturii și al sălbăticiei și un critic al lumii atroce în care trăiește și din care fuge adesea.
