Trecutul ascunde întotdeauna ceva. Nu-l cunoaștem niciodată până la capăt. În el trebuie să cotrobăi mereu, ca într-un sertar, și găsești lucruri pe care le știi și lucruri necunoscute. Într-o lume prea grăbită, „A fost odată” este o întoarcere de o clipă, undeva, cândva…
Londra, sfârșitul anilor 1960. Vremurile sunt amestecate, rockul e rege și nonconformismul are nenumărate fețe. Lumea vrea tot timpul altceva, la fel și acest tânăr căruia nu i-a mai plăcut la liceu, așa că a renunțat. Pe tânărul rocker din fotografie îl cheamă Tom Stoppard, a fost vreo doi ani reporter la un ziar și s-a apucat să scrie un text care se cheamă „Rosencrantz și Guildenstern sunt morți”.
Rebel va rămâne toată viața, în sensul că se va feri de lucrul în structuri înregimentate, preferând să scrie acasă, singur. Acasă, adică la Londra, nu în Cehoslovacia, care rămâne o amintire palidă, căci împreună cu părinții și fratele lui, Tomáš Sträussler, care va deveni peste câțiva ani Tom Stoppard, au plecat de acolo în 1939, după invazia trupelor naziste. Spiritul rebel îl va însoți mereu, dar va fi un rebel cufundat în studiu și în liniștea biroului, un nonconformist cu sens, care va inventa mulți nonconformiști pentru scenă și, prin piesele lui, va propune multe întrebări tulburătoare pentru spectatori.
