Pare din ce în ce mai complicat să mai rămâi relevant artistic. Între două închideri/deschideri ale sălilor de spectacole, între ameninţarea cu fel de fel de restricţii, între două telefoane ale cunoscuţilor care te anunţă că sunt bolnavi, între două teste, între atât de multe frici, anxietate, nesiguranţă, fake news, informaţii trunchiate şi suspiciunea oricăror bune intenţii care nu mai pot fi crezute pe cuvânt – e dificil să te concentrezi pe un act artistic. Pare, poate, cinic, să continui să faci teatru când absurdul a ieşit din paginile lui Beckett şi Ionesco direct în sufrageriile noastre.

Multe tentative de adaptare din mers la noile condiţii restrictive ale ultimului an au încercat să menţină mai degrabă spiritul de act artistic; provocările tehnologice, scenariile compuse din mers, stângăciile şi performanţa modestă de cele mai multe ori au fost trecute blând cu vederea tocmai dintr-o solidaritate mai de preţ decât declaraţiile cu lacrima gâlgâind în epiglotă sau curgând pe tastatură. Puse cap la cap, tentativele, încercările, experimentele, oricum s-ar numi generic, nu anunţă neapărat zorii unui nou sub-gen dramatic, nu sunt un manifest coerent, nu sunt izbânzi. Sunt o formă de a exista, de a mai fi, de a rămâne relevanţi în faţa unei realităţi pentru care nimeni nu era pregătit.

@Răzvan Dima

Spectacolul „Ziua Z” de Ionuţ Sociu, în regia lui Bobi Pricop, de la Teatrul de Stat din Constanţa este cea mai consistentă şi performantă producţie realizată în intervalul început odată cu restricţiile impuse de pandemie. Este un spectacol ce nu are nevoie de circumstanţe atenuante, nu îşi cere scuze, nu e o încercare, nu e ad-hoc. Un manifest cât se poate de pertinent, lucid, curajos şi autentic atât din punct de vedere social, cât şi artistic, nu are nevoie de nicio indulgenţă. După un an de rezistat în condiţii vitrege, această premieră se desprinde relevant şi ridică multe sprâncene a uimire.

Un fapt din viaţa reală e reconfigurat creativ şi folosit ca punct de plecare pentru un parcurs deloc lipsit de riscuri. Un tânăr chiar a fost omorât într-un accident cauzat de alt tânăr aflat la volanul unui bolid, pe care îl conducea cu viteză incredibil de ilegală în timp ce se afla, se pare, sub influenţa unor substanţe nu tocmai legale nici ele. It’s a fact. Pornind de la acest fapt, scenariul lui Ionuţ Sociu descrie o posibilă turnură, foarte plauzibilă în plan ficţional, pe care o pot lua asemenea acte, în care „cei răi” nu sunt doar răi şi „cei buni” sunt mai răi decât par şi ei. Multe victime, mulă vină, extreme, minciuni, corupţie, gesturi disperate, justiţie strâmbă, spirit justiţiar exacerbat, curaj, frică, mult conformism, măşti sociale, aparenţe. O sumă de obişnuinţe ne sunt provocate. Iar finalul cutremură măcar puţin conştiinţele care încă sunt dispuse la speranţă.

Spectacolul conceput de Bobi Pricop e dependent de buna funcţionare a tehnologiei care de această dată s-a comportat ca un membru pe care te poţi baza al echipei. Fără hâcuri, transmisiunea live nu s-a blocat, nu s-a gripat şi nu a influenţat actul artistic. Streaming-ul realizat de Răzvan Rusu a contribuit substanţial la efectul de realitate pe care se sprijină întreg constructul. Suntem atât de obişnuiţi cu breaking news, cu automatismele din studio-urile de televiziune, cu intonaţia prezentatorilor, cu mina lor neutră, încât e mai greu decât pare să recreezi atmosfera veridică a unei transmisiuni live.

@Răzvan Dima

Studioul „Briza TV”, în care între horoscop şi emisiunea mondenă se intercalează o răpire transmisă live e o replică ce pare 1:1 cu decorurile şi personajele recognoscibile din televiziunile de ştiri. Performanţa de a crea această felie de viaţă contemporană e aceea de a nu simţi jocul actoricesc; sunt momente în care spectatorul chiar se poate întreba dacă spectacolul a început sau dacă nu cumva a nimerit pe un alt link decât cel al teatrului. Lana Moscaliuc şi Lucian Iftime reduc la minim emfaza jocului teatral şi reuşesc să devină cititori de prompter cu automatisme perfect asumate. Micile intonaţii false şi tonurile căutate ale lui Dan Cojocaru sau emoţia excesivă şi precipitată a lui Adrian Dumitrescu sunt momentele în care iluzia se diluează din pricina stângăciilor de interpretare.

Cei cinci actori care joacă într-o maşină aflată în mişcare – Marian Adochiţei, Theodor Şoptelea, Cătălina Mihai, Florin Aioane, Andrei Bibire – reuşesc să se ferească atât de capcanele suprasolicitării teatrale, cât şi de cele ale firescului aplatizant. Energia pe care o investesc, ritmul susţinut cu precizie, dozarea aflată în control, sentimentul de pericol pe care îl conţin în scenele lor, dinamica grupului, momentele în care mesjaul social e transmis pertinent şi clar, emoţiile stăpânite care răbufnesc atunci şi atât cât să nu întineze acţiunea, detaliile din jocul lor şi decupajul bine ponderat al cadrelor din maşină construiesc o situaţie pe care o urmăreşti cu sufletul la gură.

„Ziua Z” este un spectacol ce nu te lasă indiferent, pentru că vorbeşte despre ceea ce ştim că e adevărat. E cu atât mai impactant şi emoţionant cu cât o face cu profesionalism şi performanţă artistică. Realitatea nu e doar un pretext pentru un spectacol. Ficţiunea nu e doar o platformă pe care socialul se urcă pentru a se face văzut. Moderaţia şi decenţa în care cele două instanţe se completează în această reuşită întâlnire sunt motivele pentru care spectacolul Teatrului de Stat din Constanţa este cea mai consistentă realizare de teatru online, hibrid, din ultimul, atât de problematic, an.

Teatrul de Stat din Constanţa

„Ziua Z” de Ionuț Sociu

Regia: Bobi Pricop

Scenografia: Oana Micu

Cinematografia: Mihai Popa

Muzica originală: Eduard Gabia

Streaming: Răzvan Rusu

Distribuție:

Jimmy: Marian Adochiţei

Paul: Theodor Șoptelea

Ana: Cătălina Mihai

Tudor: Florin Aioane

Coco Dincă: Andrei Bibire

Vanda, prezentator TV: Lana Moscaliuc

Cornel, prezentator TV: Lucian Iftime

Vali Dincă, tatăl lui Coco: Iulian Enache

Violeta Dincă, bunica lui Coco: Nina Udrescu

Truică, IPJ Constanța: Liviu Manolache

Bebe, pasager în altă mașină: Cosmin Mihale

Jean, pasager în altă mașină: Florentin Roman

Irina Popa, sociolog Univ. Ovidius: Mirela Pană

Tavi, jurnalist: Dan Cojocaru

Ela, prezentator TV: Georgiana Mazilescu

Angela Dumitru, prezentatoare TV: Liliana Cazan

membru echipa TV: Ștefan Mihai

membru echipa TV: Cristiana Luca

policitian local: Laura Crăciun

politician local: Andu Axente

politician local: Adrian Dumitrescu