Fie că ne dorim cu adevărat să ajungem pe Marte sau vrem doar să devenim celebri, reality show-urile ne hrănesc iluziile. Televiziunea promovează un val de emisiuni pe cele mai diverse și ciudate teme. Unele cu un conținut calitativ, altele pentru pur divertisment. Oricum ar fi, ele sunt producătoare consistente de rating. Pe unii ne captivează, pe ceilalți îi conving să nu mai deschidă televizorul. Însă trebuie să admitem prezența lor constantă în viețile noastre. Fiecare dintre noi cunoaște măcar o persoană care a participat la un astfel de show. Indiferent de motivele personale, cei de dincolo de ecran devin cunoscuți și își schimbă statutul social. Premiile sunt rareori câștigate sau satisfăcătoare, însă faptul că ai trecut pe acolo, te aduce în centrul atenției. Ce câștigi de fapt? O realitate alternativă. Cât despre visurile împlinite… rămâne de văzut.

Tânărul regizor Dragoș Mușoiu montează în stagiunea 2019/2020, la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, spectacolul „Operațiunea Marte. Fabuloasa aventură a devenirii noastre” de Alexa Băcanu, sub forma unui concurs televizat pentru colonizarea planetei Marte. Nu e glumă, nici SF. Totul e posibil, iar omenirea nu e chiar atât de departe de a cuceri Cosmosul. Dragoș Mușoiu ia în serios miza textului scris de Alexa Băcanu și îl transpune scenic într-un format cu care suntem extrem de familiari.

Nu mai departe de un search pe Internet vom afla că există deja astfel de inițiative de colonizare a planetei Marte, considerată cea mai ospitalieră din sistemul solar datorită condițiilor sale de la suprafață și a existenței apei. Călătoria de pe Pământ către Marte ar dura între șapte și opt luni. Se aproximează că o zi acolo are 24 de ore și 39 de minute. Însă au fost identificate și unele diferențe atmosferice care pot periclita existența potențialilor locuitori. La nivel mondial, descoperim o societate olandeză, Mars One, care a organizat o campanie de racolare a tinerilor care vor să ajungă pe Marte. Proiectul lor presupune costuri în valoare de 3,5 miliarde de euro și presupune trimiterea în spațiu a patru tineri, fără posibilitatea de a se mai întoarce. Din cei 200.000 de tineri înscriși, din 140 de țări, vor rămâne doar 100 în selecția finală, din care vor fi aleși patru.

În același timp, CEO-ul de la Tesla Motors, Elon Musk, în cadrul Congresului Internațional de Astronautică din 2017, și-a exprimat intenția de a începe colonizarea planetei Marte în cinci ani. Conform planurilor sale, în 2024 vor fi lansate patru nave spațiale, două transportând câte 100 de persoane și două pentru transportul de marfă.

Așadar, suntem puși față în față cu o situație care îi provoacă atât pe oamenii de știință, cât și pe artiști. Poate nu neapărat un subiect arzător pentru majoritatea populației, dar o astfel de cucerire poate marca progresul omenirii și începutul unei noi civilizații. Planuri mari, perioadă nedefinită. Pornind de la această temă, autoarea Alexa Băcanu scrie un text în direcția SF-ului, dar cu o dimensiune profund poetică. Dincolo de sacrificiul uman, de gestul eroic de a-ți sacrifica viața pentru un experiment, dorința de a pleca pe Marte ascunde visuri, obsesii, dezamăgiri, nemulțumiri, neîmpliniri. Ce încărcătură spirituală are această decizie pentru cei care se aventurează într-o călătorie doar dus? Piesa Alexei Băcanu conține mărturiile unor personaje extrem de vulnerabile. Iar plecarea pe Marte este doar un pretext. Unul actual de altfel.

Textul capătă teatralitate prin viziunea regizorală a lui Dragoș Mușoiu. Fără a fi un spectacol de acțiune, „Operațiunea Marte. Fabuloasa aventură a devenirii noastre” construiește pe scena naționalului craiovean un univers care, fie că îți place sau nu, rămâne cu tine. Asta se întâmplă și datorită contribuției scenografei Iuliana Vîlsan, care creează platoul unei emisiuni TV din foarte puține elemente concrete și multe reziduuri. În afara spațiului efectiv în care actorii se desfășoară, lateralele sunt pline de bucăți de diferite materiale, care, la final, vor umple întreaga scenă. Decorul capătă formă cu ajutorul luminilor, al video mapping-ului de pe fundal (semnat Dilmana Yordanova) și al proiecțiilor realizate de KOTKI visuals. Acestea merg în sensul spectacolului, ajutând la conturarea senzației de lume extra-terestră. Accentul cade pe costume, realizate în tonuri închise. Prezentatoarea show-ului este vedeta spectacolului, fiindu-i atribuite trei costume epatante. Cei 12 participanți la concurs vor intra purtând universalul costum negru și „ochiuri” imense pe cap. Ei capătă personalitate doar atunci când își scot căștile imense.

Pe tot parcursul reprezentației, lumina plină este folosită rareori, predominând o ambianță clar-obscură, care nu permite spectatorului să observe în detaliu expresiile actorilor. Compensativ, ei folosesc o cameră de filmat – pentru a sugera momentele de confesiune –, care proiectează chipurile lor pe fundal. Un tertip nu neapărat necesar.

Spectacolul presupune o distribuție numeroasă: Adrian Andone, Ștefan Cepoi, Iulia Colan, Ramona Drăgulescu, Iulia Lazăr, Ioana Manciu, Alina Mangra, Dragoș Măceșanu, Claudiu Mihail, Raluca Păun, Tamara Popescu, Vlad Udrescu, Cătălin Vieru, Marian Politic și Monica Ardeleanu. Alegerea și repartizarea rolurilor a fost făcută cu o bună intuiție de Dragoș Mușoiu. Fiecare dintre ei își conturează personaje bine individualizate, cu povești pe care le reții – dar și tipologii pe care le recunoști (tiparele funcționează întotdeauna). Cea mai puternică interpretare îi aparține Iuliei Colan. Ca un vulcan de când pășește prima dată pe scenă și până la secvența finală, ea este o sursă necontenită de energie. O cauți cu privirea și în cel mai întunecat colț, știind că urmărește acțiunea de undeva din umbră. Aproape fără să o recunoști, sub transformarea costumului și a machiajului, Iulia Colan devine o moderatoare-arhetip. Fiecare gest, cuvânt, sunet sunt precedate de un gând anume direcționat. Personajul său pare o entitate care se transformă în permanență, se unduiește, se mișcă și vorbește cu o prețiozitate asumată și deloc deranjantă. Ea este mentorul spectacolului și dirijează destinele celorlalți protagoniști la propriu și la figurat.

Deși nu din structura piesei propriu-zise, spectacolul are un ritm pe care regizorul Dragoș Mușoiu îl delimitează prin cut-uri de intensitate. Scenele se succed astfel încât să nu pierzi firul poveștii, însă resimți durata un pic prea lungă a reprezentației. Acțiunea devine repetitivă și previzibilă, fără să te mai poată surprinde de la un anumit punct încolo. „Operațiunea Marte. Fabuloasa aventură a devenirii noastre” are o narativitate excesivă datorată cantității de text pe care cel din sală trebuie să-l urmărească și să-l asculte. Așa cum spune unul dintre personajele masculine, „nu spune nimic din ce nu știam”, ci reamintește situații de viață care determină omul să-și dorească imposibilul. Te regăsești și nu prea. Însă spectacolul câștigă prin identitatea vizuală pe care i-o atribuie regizorul. Îi vine în ajutor și coloana sonoră compusă de Cári Tibor, care te ajută să intri în lumea propusă. Cu un final deschis, spectacolul se încheie cu un joc de lumini stroboscopice și proiecții care te fac să reacționezi după ce ai așteptat atât să vezi cine va pleca pe Marte. Te lipesc de scaun și vin ca niște șocuri de trezire la realitate. Ai visat sau a fost real, oricum ar fi, show-ul s-a terminat.

Alegerea regizorală de a folosi pretextul colonizării planetei Marte pentru un reality show este inspirată. Suntem obișnuiți cu tot felul de emisiuni în care oamenii luptă pentru premii absurde sau vor să își testeze limitele. Aici măcar miza e una colosală. Însă vom descoperi în „Operațiunea Marte. Fabuloasa aventură a devenirii noastre” că ceea ce vedem nu e întotdeauna o realitate. Fiecare dintre protagoniști are propriul motiv de a se afla acolo, dar vor sfârși cu toții la fel: cu visuri neîmplinite, cu regretul unor compromisuri sau chiar cu prețul vieții. Un simplu concurs televizat poate naște o Fata Morgana: iluzia unui adevăr palpabil, manevrat și dictat de producătorii din spatele camerelor de filmat.

Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

„Operațiunea Marte. Fabuloasa aventură a devenirii noastre” de Alexa Băcanu

Regia: Dragoș Mușoiu

Scenografia: Iuliana Vîlsan

Muzica: Cári Tibor

Asistent Regie: Monica Ardeleanu

Video Mapping: Dilmana Yordanova

Proiecții video: KOTKI Visuals

Distribuția: Adrian Andone, Ștefan Cepoi, Iulia Colan, Ramona Drăgulescu, Iulia Lazăr, Ioana Manciu, Alina Mangra, Dragoș Măceșanu, Claudiu Mihail, Raluca Păun, Tamara Popescu, Vlad Udrescu, Cătălin Vieru, Marian Politic și Monica Ardeleanu

Foto: Albert Dobrin